sâmbătă, 3 ianuarie 2009


POVESTEA CELOR 100 "TE ROG" sau lecţia de umilinţă

I.
1001 cărţi pe care să le citeşti înainte de a muri. 1001 poveşti pe care să le trăieşti individual, lacom şi sordid ca să îţi scrii propria carte. Suntem norocoşi! Cei care erau la jumătatea listei nu aveau 1001, ci 500. Restul vieţii cu ce-l acopereau?

Nu râde de gândul ăsta! Tu m-ai învăţat să văd partea plină a paharului. Doar să o văd, nu să o şi beau!N-am încercat dar cred că m-aş îmbăta. Ai dreptate... mai bine fiorul rece al lucidităţii decât înşelăciunea molatecă şi somnolentă.

Nu râde... mai bine fă ca de obicei. Lasa-mă să vorbesc şi prefă-te că nu mă auzi, lasă - mă să urlu şi nu îţi astupa urechile, lasă-mă să te lovesc fără să spui că te doare, lasă - mă să te acuz fără să te aperi, lasă - mă să învăţ de la tine să trăiesc fără să - mi fie frică... Mă laşi? Te rog!

Niciun comentariu: